Omenirea, prea coruptă de Satana, nu știe că există un Dumnezeu și s-a oprit din a se închina lui Dumnezeu. La început, când Adam și Eva au fost creați, slava și mărturia lui Iahve au fost mereu prezente. Dar, după ce a fost corupt, omul și-a pierdut slava și mărturia pentru că toți s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și s-au oprit cu totul din a-L slăvi. Lucrarea de cucerire de astăzi este de a recupera toate mărturiile și toată gloria și de a face ca toți oamenii să se închine lui Dumnezeu, astfel încât să existe mărturie printre cei creați. Acest lucru trebuie făcut în această etapă a lucrării. Cum anume va fi cucerită omenirea? Se va face prin folosirea acestei lucrări a cuvintelor pentru a-l convinge pe om pe deplin; prin folosirea dezvăluirii, a judecății, a mustrării și a blestemului nemilos pentru a-l subjuga complet; și prin dezvăluirea răzvrătirii omului și a judecării opoziţiei sale, astfel încât să poată cunoaște nedreptatea și ticăloşia omenirii, care vor fi folosite pentru a releva firea dreaptă a lui Dumnezeu. În special, folosirea acestor cuvinte va cuceri omul și îl va convinge pe deplin. Cuvintele sunt mijloacele pentru cucerirea finală a omenirii, iar toți cei care acceptă cucerirea trebuie să accepte lovitura puternică și judecata cuvintelor. Procesul actual de vorbire este procesul de cucerire. Cum anume ar trebui oamenii să coopereze? Prin a mânca și a bea aceste cuvinte în mod eficient și a le înţelege. Oamenii nu pot deveni cuceriți de unii singuri. Tu trebuie, prin a mânca și a bea aceste cuvinte, să ajungi să-ți cunoști stricăciunea și murdăria, răzvrătirea și nedreptatea ta, și să cazi înaintea lui Dumnezeu. Dacă poţi să înţelegi voia lui Dumnezeu și apoi să o pui în practică și, mai mult, dacă ai viziunea și poţi să asculţi în întregime aceste cuvinte și să nu îţi exerciţi niciuna dintre alegerile proprii, atunci vei fi cucerit. Și aceste cuvinte vor fi cele care te-au cucerit. De ce a pierdut omenirea mărturia? Pentru că nimeni nu are încredere în Dumnezeu și nu-L mai păstrează deloc pe Dumnezeu în inima lui. Cucerirea omenirii înseamnă a le reda oamenilor această credinţă. Oamenii tind mereu spre lume, nutrind prea multe speranțe, dorind prea multe pentru viitorul lor, și având prea multe cereri extravagante. Ei întotdeauna se gândesc la trupul lor și fac planuri pentru acesta și nu sunt niciodată interesați să caute calea credinței în Dumnezeu. Inimile lor au fost capturate de Satana, și-au pierdut respectul față de Dumnezeu și își dedică inima Satanei. Dar omul a fost creat de Dumnezeu. Astfel, omul a pierdut mărturia, adică a pierdut slava lui Dumnezeu. Scopul cuceririi omenirii este de a folosi din nou de gloria respectului omului pentru Dumnezeu. Poate fi formulat în felul acesta: există mulți oameni care nu urmăresc viața; chiar dacă există unii, pot fi număraţi pe degete. Viitorul e cel care îi preocupă cel mai mult pe oameni și nu acordă nicio atenție vieții. Unii oameni se răzvrătesc și se împotrivesc lui Dumnezeu, Îl judecă pe la spate și nu practică adevărul. Deocamdată, îi ignor pe acești oameni și Mă abțin de la a Mă ocupa de această clasă de fii ai răzvrătirii, pentru moment. În viitor, veți trăi în întuneric, plângând și scrâșnind din dinți. Nu simți prețioasa lumină atunci când trăieşti în aceasta, dar vei fi conștient de cât de prețioasă este odată ce vei trăi în noaptea întunecată. Atunci îţi va părea rău. Acum te simţi bine, dar va veni ziua când îţi va părea rău. Când ziua aceea va veni și întunericul va coborî, și lumina nu va mai fi, regretele tale vor fi prea târzii. Deoarece încă nu înţelegi lucrarea prezentă nu reuşeşti să-ţi preţuieşti acum timpul. Odată cu începerea lucrării întregului univers, adică atunci când tot ce spun Eu astăzi se va împlini, mulți oameni vor plânge amarnic. Nu ţine aceasta de întuneric, cu plânsul și scrâșnirea dinților? Toți oamenii care urmăresc viața cu adevărat și sunt împliniți vor putea fi folosiți, în timp ce toți fiii răzvrătirii, care nu sunt potriviți pentru a fi folosiți, vor cădea în întuneric, fără să primească nicio lucrare a Duhului Sfânt, și fără să fie în stare să înţeleagă nimic. Astfel, vor ajunge să fie pedepsiţi, pentru a jeli și a plânge. Dacă eşti bine înzestrat în această fază a lucrării și viața ta s-a maturizat, atunci eşti o persoană potrivită pentru a fi folosită. Dacă eşti prea puţin înzestrat, atunci chiar dacă vei fi folosit pentru următoarea fază a lucrării, vei fi nepotrivit. În acel moment, chiar dacă îţi vei dori să te înzestrezi, oportunitatea va fi trecut. Dumnezeu va fi plecat; unde ar trebui apoi să găseşti acea ocazie care este în fața ta acum, și unde te-ai duce apoi să primeşti practica pe care Dumnezeu o oferă personal? În acel moment, nu Dumnezeu va fi cel care vă va vorbi personal sau cel care își va face vocea auzită. Vei putea citi doar ceea ce se spune astăzi; cum ai putea să înțelegi cu ușurință? Cum ar putea viața ulterioară să fie egală cu cea de astăzi? În acel moment, plânsul tău și scrâșnirea dinților nu vor fi suferința unei morți vii? Binecuvântarea ţi se acordă acum, dar nu ştii cum să te bucuri de aceasta; trăieşti în binecuvântare, dar nu îţi dai seama. Acest lucru dovedește că eşti sortit să suferi. În prezent, unii oameni se împotrivesc, unii se răzvrătesc, unii fac una sau alta. Pur și simplu vă ignor; să nu credeți că sunt surprins de acele activități ale voastre. Nu înțeleg esența voastră? De ce continui împotriva Mea? Nu pentru binele tău urmăreşti viața și binecuvântarea? Nu este pentru binele tău să ai credință? În momentul de față Eu doar fac lucrarea de cucerire cu ale Mele cuvinte. Odată ce această lucrare de cucerire se va încheia, sfârșitul tău va fi evident. Trebuie să fiu mai clar?
Lucrarea actuală de cucerire este o lucrare menită să clarifice cum va fi sfârșitul omului. De ce spun că mustrarea și judecata de astăzi sunt hotărârea în fața marelui tron alb al zilelor de pe urmă? Nu vezi asta? De ce lucrarea de cucerire este ultima etapă? Nu este tocmai pentru a face să se manifeste modul în care va sfârşi fiecare clasă de oameni? Nu este pentru a permite tuturor, în cursul lucrării de cucerire, mustrare şi judecată, să-și arate adevăratele feţe și apoi să fie clasificaţi după fel, în cele din urmă? Decât să spunem că acest lucru este cucerirea omenirii, ar fi mai bine să spunem că arată modul în care va sfârși fiecare clasă de oameni. Adică, aceasta înseamnă a le judeca păcatele și apoi a arata diferitele clase de oameni, hotărând astfel dacă sunt rele sau drepte. După lucrarea de cucerire vine lucrarea de recompensare a binelui și de pedepsire a răului: oamenii care se supun cu totul, adică cei cuceriți profund, vor fi plasați în următoarea etapă de răspândire a lucrării în întregul univers; cei necuceriți vor fi așezați în întuneric și vor întâlni cu nenorociri. Astfel, omul va fi clasificat în funcție de tip, răufăcătorii grupați cu răul, ca să nu revadă niciodată lumina soarelui și cei drepți grupați cu binele, pentru a primi lumina și a trăi pentru totdeauna în lumină. Sfârșitul este aproape pentru toate lucrurile, sfârșitul omului i-a fost clar arătat în faţa ochilor, și toate lucrurile vor fi clasificate în funcție de tip. Cum pot atunci oamenii să scape de a îndura această clasificare? Dezvăluirea sfârșitului pentru fiecare clasă de oameni se va face atunci când sfârșitul va fi aproape pentru toate lucrurile și în timpul lucrării de cucerire a întregului univers (inclusiv toată lucrarea de cucerire, începând cu lucrarea actuală). Această dezvăluire a sfârșitului întregii omeniri se va face înaintea scaunului de judecată, în timpul mustrării și al lucrărilor de cucerire din zilele de pe urmă. Clasificarea oamenilor în funcție de tip nu întoarce oamenii la clasele lor originale. Aceasta se întâmplă deoarece, atunci când omul a fost creat la facerea lumii, exista doar un tip de fiinţe omeneşti, și anume bărbați și femei. Nu erau multe feluri diferite. Numai după câteva mii de ani de stricăciune au apărut diferite clase de oameni, unii venind sub dominația diavolilor mârşavi, unii sub dominația diavolilor răi și, unii care urmăresc calea vieții, sub stăpânirea Atotputernicului. Doar în acest fel apar clasele treptat printre oameni și oamenii se separă în clase în cadrul familiei mari a omului. Așa se face că toţi oamenii au „tați” diferiți; nu este cazul ca toată lumea să fie complet sub stăpânirea Atotputernicului, pentru că răzvrătirea oamenilor este prea mult. Judecata dreaptă dezvăluie adevăratul sine al fiecărui tip de persoană, fără să lase nimic ascuns. Toată lumea își arată adevărata față în lumină. În acest moment, omul nu mai este așa cum a fost inițial, și asemănarea originală a strămoșilor săi a dispărut de mult, deoarece nenumărați descendenți ai lui Adam și ai Evei au fost mult timp capturați de Satana, fără să mai cunoască vreodată cerul-soare și pentru că oamenii au fost umpluți cu tot felul de otrăvuri de-ale lui Satana. Astfel, oamenii îşi au destinațiile corespunzătoare. Mai mult, pe baza diferitelor lor otrăvuri, ei sunt clasificați în funcție de tip, adică sunt sortați după măsura în care sunt cuceriți astăzi. Sfârșitul omului nu este ceva care a fost predestinat de la facerea lumii. Aceasta pentru că, la început, nu exista decât o singură clasă, numită în mod colectiv „omenire” și la început omul nu a fost stricat de Satana și toți trăiau în lumina lui Dumnezeu, fără a-i întâmpina niciun întuneric. Dar, după ce omul a fost stricat de Satana, toate tipurile și felurile de oameni s-au răspândit pe tot pământul – toate tipurile și felurile de oameni care proveneau din familia numită colectiv „omenire”, care era alcătuită din bărbați și femei. Toți au fost conduși de strămoșii lor pentru a se îndepărta de strămoșii lor cei mai vechi – omenirea care consta din bărbați și femei (adică Adam și Eva cei originali, strămoșii lor cei mai vechi). La vremea aceea, singurii oameni conduși de Iahve de a trăi pe pământ au fost israeliții. Diferitele tipuri de oameni care au ieșit din întregul Israel (adică din clanul familiei originale) au pierdut apoi conducerea lui Iahve. Aceste popoare timpurii, complet ignorante în privinţa problemelor lumii umane, au mers apoi împreună cu strămoșii lor pentru a trăi în teritoriile pe care le-au revendicat, până astăzi. Astfel, ei încă nu ştiu cum s-au îndepărtat de Iahve și cum au fost corupți până în ziua de azi de tot felul de diavoli ticăloşi și spirite rele. Cei care au fost cei mai corupți și otrăviți până acum, și anume cei care în cele din urmă nu pot fi salvați, nu vor avea de ales decât să meargă cu strămoșii lor – diavolii ticăloşi care i-au corupt. Cei care pot fi în cele din urmă salvați se vor îndrepta spre destinația potrivită a omenirii, adică spre sfârșitul rezervat pentru cei mântuiți și cuceriți. Totul se va face pentru a-i salva pe toți cei care pot fi mântuiți, dar pentru acei oameni indiferenţi, incurabili, singura lor alegere va fi să-şi urmeze strămoșii în Adâncul mustrării. Să nu crezi că sfârșitul tău a fost predestinat de la început și că a fost dezvăluit abia acum. Dacă gândeşti aşa, atunci ai uitat că în timpul facerii inițiale a omenirii nu a fost creată o clasă satanică separată? Ai uitat că a fost creată o singură omenire, formată din Adam și Eva (adică au fost creați numai bărbați și femei)? Dacă ai fi fost descendentul lui Satan de la început, nu ar fi însemnat că, atunci când Iahve a creat omul, a inclus un grup satanic? Ar fi putut El să facă așa ceva? El a creat omul pentru mărturia Lui; El a creat omul pentru gloriei Sale. De ce ar fi creat intenționat o clasă de posteritate a Satanei pentru a I se opune în mod deliberat? Ar fi putut Iahve să facă asta? Dacă da, cine ar putea să spună că El este un Dumnezeu drept? Când spun acum că unii dintre voi vor merge cu Satana în cele din urmă, nu înseamnă că ați fost cu Satana de la început; mai degrabă înseamnă că v-ați scufundat atât de jos încât, chiar dacă Dumnezeu a încercat să vă salveze, tot nu ați reușit să câștigați mântuirea. Nu am altă opțiune decât să vă alătur Satanei. Acest lucru este numai pentru că eşti de nesalvat, nu pentru că Dumnezeu este nedrept cu tine, nu pentru că Dumnezeu ţi-a stabilit în mod intenționat destinul ca pe o întruchipare a Satanei și apoi te alătură Satanei, și intenționat vrea să suferi. Acela nu este adevărul lăuntric al lucrării de cucerire. Dacă aceasta este ceea ce crezi, atunci înțelegerea ta este foarte unilaterală! Etapa finală a cuceririi este menită să salveze oamenii și, de asemenea, să dezvăluie sfârșitul oamenilor. Este pentru a dezvălui degenerarea oamenilor prin judecată și, prin aceasta, să-i facă să se pocăiască, să se ridice și să urmeze viața și calea cea dreaptă a vieții umane. Este pentru a trezi inimile oamenilor amorțiți și obtuzi și a le arăta, prin judecată, răzvrătirea lor interioară. Cu toate acestea, dacă oamenii tot vor fi incapabili să se pocăiască, incapabili să urmeze calea cea dreaptă a vieții umane, și neputincioşi în a respinge aceste corupții, atunci ei vor deveni obiecte de nesalvat pentru ca Satana să-i înghită. Aceasta este semnificația cuceririi – de a salva oamenii și, de asemenea, de a le arăta sfârșitul lor. Sfârșituri bune, sfârșituri rele – toate sunt dezvăluite de lucrarea de cucerire. Fie că oamenii vor fi salvați sau blestemați, totul va fi dezvăluit în timpul lucrării de cucerire.
Zilele de pe urmă sunt când toate lucrurile vor fi clasificate în funcție de fel, prin cucerire. Cucerirea este lucrarea din zilele de pe urmă; cu alte cuvinte, judecarea păcatelor fiecărei persoane este lucrarea zilelor de pe urmă. Altfel, cum ar putea fi clasificați oamenii? Lucrarea de clasificare care se face printre voi este începutul unei astfel de lucrări în întregul univers. După aceasta, oameni de toate naționalitățile de pretutindeni vor fi, de asemenea, supuși lucrării de cucerire. Aceasta înseamnă că fiecare persoană a creaţiei va fi clasificată în funcție de fel, venind înaintea scaunului de judecată pentru a fi judecată. Nicio persoană și niciun lucru nu pot scăpa de suferința acestei mustrări și judecăți, și nicio persoană și niciun lucru nu pot ocoli această clasificare după fel; toată lumea va fi sortată în clase. Aceasta pentru că sfârșitul este aproape pentru toate lucrurile și toate cerurile și pământul ajung la concluzia lor. Cum poate omul să scape de sfârșitul existenței sale? Astfel, cât de mult mai puteți continua cu acțiunile voastre de neascultare? Nu vedeți că ultimele voastre zile sunt iminente? Cum pot să vadă cei care Îl venerează pe Dumnezeu și care doresc ca El să apară să nu vadă ziua dreptei apariții a lui Dumnezeu? Cum pot ei să nu primească răsplata finală pentru bunătate? Eşti unul care face bine sau care face rău? Eşti unul care acceptă o judecată dreaptă și apoi se supune sau apoi este blestemat? Ai trăit în lumină în fața scaunului de judecată sau în întunericul din lumea de dincolo? Nu eşti tu însuşi cel care ştie cel mai clar dacă sfârșitul tău va fi unul al recompensei sau al pedepsei? Nu eşti tu cel care ştie cel mai clar și înțelege cel mai profund că Dumnezeu este drept? Deci, precis, cum te comporţi și ce fel de inimă ai? Pe măsură ce vă vorbesc despre cucerirea voastră astăzi, chiar ai nevoie de Mine pentru a îţi spune dacă purtarea ta este una rea sau una bună? La câte ai renunțat pentru Mine? Cât de profund Mi te închini? Tu însuţi ştii foarte clar cum eşti față de Mine – nu este adevărat? Tu ar trebui să ştii mai bine decât oricine cum vei sfârși în cele din urmă! Cu adevărat vă spun, Eu doar am creat omenirea și v-am creat pe voi, dar nu v-am predat Satanei; nici nu v-am făcut în mod intenționat să vă revoltați sau să vă împotriviți Mie și, prin urmare, să fiți pedepsiți de Mine. Nu ați câștigat aceste calamități deoarece inimile voastre au fost mult prea meschine și purtarea voastră mult prea josnică? Deci, nu este adevărat că vă puteți determina propriul sfârșit? Nu este adevărat că, în inimile voastre, știți mai bine decât oricine cum veți sfârși? Motivul pentru care Eu cuceresc oamenii este pentru a îi dezvălui şi, de asemenea, pentru a vă asigura mai bine mântuirea. Nu este pentru a te împinge să faci rău sau pentru a te duce în mod deliberat în iadul distrugerii. Când va veni timpul, toată suferința ta imensă, plânsul și scrâșnirea dinților – nu vor fi toate din cauza păcatelor tale? Astfel, nu este bunătatea sau răutatea ta cea mai bună judecată a ta? Nu este cea mai bună dovadă a felului în care va fi sfârșitul tău?
Chiar acum folosesc lucrarea asupra acestor oameni în China pentru a le dezvălui toată firea rebelă și pentru a le demasca toată urâţenia. Acesta este contextul pentru a spune tot ce trebuie să spun. După aceea, voi face următorul pas al lucrării de cucerire a întregului univers. Voi folosi judecata Mea față de voi pentru a judeca nedreptatea tuturor din întregul univers pentru că voi sunteți reprezentanții celor răzvrătiţi în rândul omenirii. Cei care nu pot progresa vor deveni doar nişte contraste și obiecte de slujire, în timp ce toți cei care vor putea progresa, vor fi folosiţi. De ce spun că cei care nu pot progresa vor servi doar drept contraste? Deoarece lucrarea și cuvintele Mele actuale țintesc toate condiţiile voastre și pentru că voi ați devenit reprezentanții și întruchiparea celor răzvrătiți din întreaga omenire. Mai târziu, voi duce în țări străine aceste cuvinte care vă cuceresc și le voi folosi pentru a cuceri poporul de acolo, cu toate acestea, nu le veți fi câștigat. Aceasta nu te-ar face să fii un contrast? Firile stricate ale întregii omeniri, faptele de răzvrătire ale omului, imaginile și chipurile urâte omului sunt toate consemnate astăzi în cuvintele folosite pentru a vă cuceri. Voi folosi apoi aceste cuvinte pentru a cuceri poporul fiecărei națiuni și fiecare confesiune pentru că voi sunteți modelul, precedentul. Cu toate acestea, nu am hotărât să vă abandonez în mod intenționat; dacă nu reușiți să faceți bine în căutarea voastră și, prin urmare, vă dovediți a fi incurabili, nu ați fi pur și simplu un obiect de slujire și un contrast? Odată am spus că înțelepciunea Mea este exercitată pe baza uneltirilor Satanei. De ce am spus aceasta? Nu este acela adevărul din spatele a ceea ce spun și fac acum? Dacă nu poţi să progresezi, dacă nu eşti desăvârşit ci, mai degrabă, eşti pedepsit, nu ai deveni un contrast? Poate că ai suferit enorm la vremea ta, dar încă nu înţelegi nimic; eşti ignorant în tot ceea ce priveşte viaţa. Chiar dacă ai fost mustrat și judecat, nu te-ai schimbat deloc și adânc în sinea ta nu ai câștigat viață. Când va veni timpul să îţi testezi lucrarea, vei trece printr-o încercare la fel de feroce ca focul și chiar printr-un necaz și mai mare. Acest foc îţi va transforma întreaga ființă în cenușă. Drept cineva care nu are viață, cineva care nu are o uncie de aur curat înăuntru, cineva încă loial firii stricate și cineva care nu poate face nici măcar o treabă bună ca fiind un contrast, cum poţi să nu fii eliminat? Ce folos are lucrarea de cucerire pentru cineva care merită mai puțin decât un ban și care nu are viață? Când va veni timpul acela, zilele voastre vor fi mai grele decât cele ale lui Noe și ale Sodomei! Atunci rugăciunile tale nu îţi vor face niciun bine. Odată ce toată lucrarea de mântuire s-a încheiat, cum poţi să începi să te pocăieşti? Odată ce toată lucrarea de mântuire va fi făcută, nu va mai exista o lucrare de mântuire. Ce va mai fi este începutul lucrării de pedepsire a răului. Te împotriveşti, te răzvrăteşti și faci lucruri despre care ştii că sunt rele. Nu eşti tu ţinta pedepsei severe? Ţie îţi explic aceasta astăzi. Dacă alegi să nu asculţi, când dezastrul va cădea pe urmă asupra ta, nu va fi prea târziu dacă numai atunci vei începe să regreţi și să începi să crezi? Îţi dau o șansă să te pocăieşti astăzi, dar nu eşti dispus să faci asta. Cât timp mai vrei să aștepţi? Până în ziua mustrării? Nu-mi amintesc astăzi de fărădelegile tale din trecut; te-am iertat din nou și din nou, întorcându-te de la partea ta negativă, ca să te uiţi numai la partea ta pozitivă, pentru că lucrarea și toate cuvintele Mele prezente sunt menite să te salveze, și nu am nicio intenție rea față de tine. Totuși, refuzi să intri; nu poţi deosebi binele de rău și nu ştii cum să apreciezi bunătatea. Nu este acest tip de persoană pur și simplu hotărâtă să obţină acea pedeapsă și acea răzbunare dreaptă?
Când Moise a lovit stânca și apa dată de Iahve a izvorât, aceasta s-a datorat credinței sale. Când David a cântat la liră laude pentru Mine, Iahve – cu inima plină de bucurie – a fost datorită credinței lui. Când Iov și-a pierdut animalele care umpleau munții și nenumăratele bogății, iar trupul său a fost acoperit de bube dureroase, a fost datorită credinței lui. Când a auzit glasul Meu, Iahve, și a văzut slava Mea, Iahve, a fost datorită credinței sale. Faptul că Petru putea să-L urmeze pe Isus Hristos, a fost prin credința lui. Faptul că el a fost crucificat de dragul Meu și că a dat mărturie slăvită, a fost tot prin credința lui. Când Ioan a văzut chipul slăvit al Fiului Omului, a fost prin credința sa. Când a avut vedenia zilelor din urmă, a fost cu atât mai mult prin credința lui. Motivul pentru care așa-numitele neamuri au primit revelația Mea și au ajuns să știe că m-am întors în trup pentru a face lucrarea Mea între oameni, se datorează credinței lor. Toți cei care sunt loviţi de cuvintele Mele aspre și, totuși, alinați de ele, și care sunt mântuiți – nu au făcut-o datorită credinței lor? Oamenii au primit o mulțime de lucruri prin credință. Ceea ce ei primesc nu este întotdeauna o binecuvântare – să simtă acel fel de fericire și bucurie pe care l-a simțit David sau să aibă apă dăruită de Iahve, așa ca Moise. De exemplu, în cazul lui Iov, el a primit binecuvântarea lui Iahve, precum și nenorocirea, prin credință. Fie că primeşti o binecuvântare sau înduri o nenorocire, ambele sunt evenimente binecuvântate. Fără credință, nu ai putea să primeşti această lucrare de cucerire, cu atât mai puțin să vezi faptele lui Iahve înfăţişate astăzi înaintea ochilor tăi. Nu ai putea fi capabili să vezi, și chiar mai puțin să primeşti. Aceste nenorociri, aceste calamități și toate judecățile – dacă acestea nu ar cădea asupra ta, ai putea să vezi faptele lui Iahve astăzi? Astăzi este credința cea care îţi permite să fii cucerit și a fi cucerit este ce îţi permite să crezi fiecare faptă a lui Iahve. Doar datorită credinței primeşti acest fel de mustrare și judecată. Prin aceste mustrări și judecăți, eşti cucerit şi desăvârşit. Fără felul de mustrare și judecată pe care le primeşti astăzi, credința ta ar fi în zadar pentru că nu-L cunoşti pe Dumnezeu; indiferent de cât de mult crezi în El, credința ta nu va fi în continuare decât o expresie goală, neîntemeiată. Numai după ce primeşti o astfel de lucrare de cucerire, care te face complet ascultător, credința ta devine adevărată și de nădejde și inima ta se întoarce spre Dumnezeu. Chiar dacă eşti judecat sau blestemat îndelung din cauza acestui cuvânt „credință”, ai credință adevărată și vei primi cel mai adevărat, cel mai real și cel mai prețios lucru. Acest lucru este din cauza faptului că numai pe parcursul judecății vezi destinația finală a creațiilor lui Dumnezeu; această judecată este cea în care vezi că trebuie iubit Creatorul; această lucrare de cucerire este cea în care vezi brațul lui Dumnezeu; în această cucerire ajungi să înțelegi pe deplin viața umană; în această cucerire dobândeşti calea cea dreaptă a vieții umane și ajungi să înțelegi adevăratul sens al „omului”; numai în această cucerire vezi firea dreaptă a Celui Atotputernic și chipul Său frumos și glorios; această lucrare de cucerire este cea în care înveţi despre originea omului și înțelegi „istoria nemuritoare” a întregii omeniri; în această cucerire ajungi să înțelegi strămoșii omenirii și originea stricăciunii omenirii; în această cucerire primeşti bucuria și mângâierea, precum și mustrarea nesfârșită, disciplina și cuvintele de dojană din partea Creatorului pentru omenirea pe care El a creat-o; în această lucrare de cucerire primeşti binecuvântări și primeşti calamitățile pe care omul ar trebui să le primească…. Nu se datorează toate acestea acelui strop de credinţă al tău? După ce ai câștigat aceste lucruri, nu a sporit credința ta? Nu ai câștigat o valoare extraordinară? Nu numai că ai auzit cuvântul lui Dumnezeu și ai văzut înțelepciunea lui Dumnezeu, dar ai și experimentat personal fiecare pas al lucrării. Poate că ai spune că, dacă nu ai avea credință, atunci nu ai suferi o astfel de mustrare sau o astfel de judecată. Dar ar trebui să ştii că, fără credință, nu numai că nu vei fi în stare să primeşti acest fel de mustrare sau acest fel de îngrijire de la Cel Atotputernic, dar vei pierde pentru totdeauna ocazia de a vedea Creatorul. Nu ai afla niciodată originea omenirii și niciodată nu ai înțelege semnificația vieții umane. Chiar dacă trupul tău va muri și sufletul tău va pleca, tot nu ai putea înțelege toate faptele Creatorului. Chiar mai puțin ați ști că Ziditorul a făcut o asemenea lucrare extrem de importantă pe pământ după ce El a făcut omenirea. Ca membru al acestei omeniri pe care El a făcut-o, eşti dispus într-un mod de neînțeles ca acesta în întuneric și să înduri pedeapsa veșnică? Dacă te separi de mustrarea și judecata de astăzi, cu ce te vei întâlni? Crezi că, odată separat de judecata prezentă, vei putea să scapi de această viață dificilă? Nu este adevărat că, dacă vei părăsi „acest loc”, ceea ce vei întâlni sunt chinurile dureroase sau vătămările crude provocate de diavol? Ai putea întâlni zile și nopți de neîndurat? Crezi că doar pentru că ai scăpat astăzi de această judecată, poţi evita pentru totdeauna acea tortură viitoare? Ce va fi ceea ce va veni în calea voastră? Poate fi într-adevăr acel Shangri-La la care speri? Crezi că poţi scăpa de acea mustrare veșnică de mai târziu pur și simplu fugind de realitate, așa cum o faci? După ziua de azi, vei reuși vreodată să mai găseşti din nou o astfel de ocazie și o astfel de binecuvântare? Vei putea să le găseşti când dezastrul va cădea asupra ta? Le vei putea găsi când toată omenirea va intra în odihnă? Viața ta fericită actuală și familia ta armonioasă – pot acestea să-ţi înlocuiască destinația veșnică viitoare? Dacă ai credință adevărată și dacă vei dobândi multe datorită credinței tale, atunci toate acestea sunt ceea ce tu – o ființă creată – ar trebui să dobândeşti și ce ar fi trebuit să ai. Acest fel de cucerire este cea mai benefică pentru credința ta și cea mai benefică pentru viața ta.
În prezent, trebuie să înțelegi ce așteaptă Dumnezeu de la cei care sunt cuceriți, care este atitudinea Lui față de cei care sunt desăvârşiţi și de ce ar trebui să intri imediat. Unele lucruri trebuie doar să le înțelegi un pic. Pe unele discursuri despre taine nu trebuie să te deranjezi să le afli. Acestea nu prea sunt de ajutor vieţii și este suficient să le arunci o privire. De exemplu, trebuie să arunci o privire la tainele ca acelea despre Adam și Eva. Tot ceea ce au făcut Adam și Eva atunci și ce lucrare vrea Dumnezeu să facă astăzi – despre acestea trebuie să știi.[a] Trebuie să înțelegi că, în cucerirea și desăvârşirea omului, Dumnezeu dorește să întoarcă pe om la modul în care au fost Adam și Eva. Cât de desăvârşit trebuie să fie cineva pentru a atinge standardul lui Dumnezeu – ar trebui să ai o judecată sănătoasă în privinţa aceasta și să tinzi din răsputeri spre aceasta. Este vorba despre practica ta și este ceva ce trebuie să înțelegi. Trebuie doar să cauţi să intri în funcție de cuvintele despre aceste chestiuni. Când citeşti că „istoria dezvoltării omenirii datează de zeci de mii de ani”, devii curios și încerci să înţelegi cu frații și surorile. „Dumnezeu spune că dezvoltarea omenirii datează de șase mii de ani, nu? Ce este cu zecile de mii de ani?” Cum e de folos încercarea de a desluși aceasta? Dacă Dumnezeu Însuși a lucrat timp de zeci de mii de ani sau sute de milioane de ani – are El nevoie ca tu să îţi dai seama de asta? Nu este ceva despre care trebuie să știi, ca ființă creată. Poţi doar să arunci o privire la genul acesta de discuție; nu încerca să o înțelegi ca pe o viziune. Ceea ce trebuie să știi este că trebuie să intri și să dobândeşti claritate în acest moment. Gândeşte-te şi fii atent la acestea. Numai atunci vei ajunge să fii cucerit. După citirea celor de mai sus, este posibil să ai o reacție normală: Dumnezeu arde de neliniște. El vrea să ne cucerească și să dobândească slava și mărturia. Cum ar trebui să cooperăm cu El? Ce trebuie să facem pentru a fi complet cuceriți de El și a deveni mărturia Lui? Ce trebuie să facem pentru a permite lui Dumnezeu să dobândească slava? Ce trebuie să facem pentru a ne permite să trăim sub stăpânirea lui Dumnezeu și nu în domeniul Satanei? Acesta este lucrul la care ar trebui să se gândească oamenii. Fiecare dintre voi ar trebui să înţeleagă clar semnificația cuceririi. Aceasta este responsabilitatea voastră. Numai după ce veţi dobândi această claritate veți avea intrare, veți cunoaște această etapă de lucru și veți deveni complet ascultători. În caz contrar, nu veți obține ascultarea adevărată.
Note de subsol:
a. Textul original nu conține expresia „acestea despre care trebuie să știi”.
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
Devoțional zilnic vă vor garanta o resursă bogată pentru viață și vă vor ajuta să Îl cunoașteți pe Domnul. Citiți mai multe.
Kommentar schreiben