de Xinzhi, Australia
Când m-am întors în Africa de Sud să mă ocup de unele afaceri în decembrie 2017, am cunoscut o soră întru Domnul, care mi-a spus că Domnul Isus S-a întors ca Dumnezeu Atotputernic întrupat. De asemenea, ea a avut părtășie cu mine în detaliu despre adevăruri și taine precum planul de gestionare de șase mii de ani al lui Dumnezeu, scopul celor trei etape ale lucrării Lui și semnificația numelui lui Dumnezeu. După ce i-am ascultat părtășia, m-am simțit atât uimită, cât și încântată. Nu mai auzisem niciodată aceste adevăruri până atunci, dar știam că doar Dumnezeu Însuși ar putea să dezvăluie tainele lucrării Sale. Prin urmare, am devenit convinsă din adâncul sufletului meu că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors și am acceptat cu bucurie lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă. În fiecare zi, mă bucuram de udarea și proviziile cuvintelor lui Dumnezeu și mă simțeam incredibil de liniștită și susținută. Dar nu aveam habar că ispitele Satanei mă așteptau chiar după colț…
După ce am acceptat lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, am participat activ la întrunirile bisericii. Cu toate acestea, din motive necunoscute mie, de fiecare dată când frații și surorile mele începeau să citească cuvintele lui Dumnezeu, mi se făcea somn. Aceasta se întâmpla chiar și când dormeam înainte de întrunire. Frații și surorile mele trebuiau să mă trezească de mai multe ori, dar imediat ce mă trezeau adormeam din nou. În acest mod, moțăiam pe durata aproape a întregii întruniri, mintea îmi era mereu încețoșată, nu rețineam nimic și acest lucru mă supăra nespus. Eram profund nedumerită: nu mă simțeam în mod normal somnoroasă când făceam altceva, deci de ce eram atât de somnoroasă imediat ce ajungeam la o întrunire a bisericii? Am ajuns să sper că întrunirile vor lua sfârșit cât mai curând posibil și, până la urmă, am ajuns în punctul în care nici nu mai voiam să particip la ele. O soră a văzut că moțăiam mereu la întruniri, astfel încât a avut părtășie cu mine, spunând că aceasta este o luptă spirituală. Apoi mi-a citit un pasaj din cuvintele lui Dumnezeu: „Dumnezeu lucrează, Se îngrijește de o persoană, o apreciază, iar Satana Îi urmărește fiecare pas. Pe oricine este preferat de Dumnezeu și Satana îl urmărește și se ține în urma lui. Dacă Dumnezeu dorește această persoană, Satana, pentru a-și atinge obiectivul ascuns, ar face orice-i stă în putere să-L împiedice pe Dumnezeu, folosind diferite moduri diabolice ca să ispitească, să hărțuiască și să ruineze lucrarea pe care o face Dumnezeu. Care este obiectivul lui? El nu vrea ca Dumnezeu să aibă pe nimeni; îi vrea pe toți cei pe care îi vrea Dumnezeu, ca să-i ocupe, să-i controleze, să preia controlul asupra lor pentru ca ei să i se închine […]” („Dumnezeu Însuși, Unicul (IV)” din Cuvântul Se arată în trup).
Sora a avut părtășie spunând: „În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic exprimă cuvinte și înfăptuiește lucrarea de judecată pentru a ne transforma și purifica firile satanice, a ne permite să ne eliberăm complet de robia păcatului și să fim purificați și mântuiți de Dumnezeu. Dar Satana nu vrea ca noi să fim mântuiți de Dumnezeu, așa că încearcă să ne tulbure în orice mod posibil. De exemplu, când ne simțim somnoroși imediat ce începem să citim cuvintele lui Dumnezeu la o întrunire, deși avem multă energie când facem orice altceva – acesta este fără îndoială Satana încercând să ne tulbure. Satana ne tulbură atât de mult încât nu ne putem liniști înaintea lui Dumnezeu pentru a-I auzi și studia cuvintele. În felul acesta, nu vom putea niciodată să înțelegem adevărul sau voința lui Dumnezeu indiferent cât de mult participăm la întruniri. În schimb, din cauza suferinței trupului nostru, devenim tot mai sătuli de participarea la întruniri și putem ajunge chiar la un nivel atât de periculos încât dorim să-L trădăm și să-L părăsim pe Dumnezeu și să ne întoarcem sub stăpânirea Satanei. Aceasta este intriga vicleană și intenția răuvoitoare a Satanei. Soră, trebuie să vedem dincolo de intrigile viclene ale Satanei, să ne rugăm mai mult, să ne bazăm mai mult pe Dumnezeu și să avem determinarea de a ne lepăda de Satana, deoarece doar astfel vom putea birui tulburările și atacurile Satanei!”
După ce am ascultat părtășia surorii, totul a devenit dintr-odată clar și m-am simțit puțin înfricoșată, dar și întrucâtva furioasă. M-am gândit: „Satana este realmente înfiorător! Nu-i de mirare că îmi este somn imediat ce ajung la o întrunire. De fapt, este Satana care încearcă să mă tulbure.” M-am gândit la modul în care moțăiam îndată ce ajungeam la întruniri, cum aveam mintea încețoșată chiar și după ce mă trezeau frații și surorile și cum îmi trecuse chiar prin cap să nu mai particip la întruniri; după cum s-a văzut, căzusem pradă intrigii viclene a Satanei. „Nu”, m-am gândit. „Când voi participa data viitoare la o întrunire, mă voi lepăda de trup, voi lupta cu Satana și voi rămâne neclintită în mărturia mea în această luptă spirituală!” M-am rugat apoi lui Dumnezeu împreună cu sora și l-am anunțat pe Satana că, oricum va încerca să mă tulbure, voi continua mereu să particip la întruniri și să-L cinstesc pe Dumnezeu și că nu mă voi mai lăsa păcălită de el. Făcând aceasta, când mă lua din nou somnul în timpul unei întruniri, urma să-mi declar hotărârea în fața Satanei. În același timp, urma să mă rog lui Dumnezeu, cerându-I să-mi protejeze inima și să fac un efort conștient de a-mi liniști inima înaintea lui Dumnezeu și de a-I studia cuvintele. O săptămână mai târziu, nu m-am mai simțit somnoroasă și am putut să particip așa cum trebuie la întruniri alături de frați și de surori și să am părtășie despre cuvintele lui Dumnezeu.
Această experiență mi-a permis să văd că Satana folosește această metodă abjectă ca să mă tulbure, așa încât să mă facă să renunț la adevărata cale – Satana este atât de rău și demn de dispreț! Am ajuns să-mi dau seama și că, dacă nu venim înaintea lui Dumnezeu și nu acceptăm mântuirea Lui, vom putea doar să trăim sub stăpânirea Satanei, fiind vătămați și controlați de el. Gândindu-mă la aceasta, am luat o decizie înaintea lui Dumnezeu: oricum ar încerca Satana să mă tulbure, nu voi ceda niciodată. Voi crede în Dumnezeu și-L voi urma cu sinceritate și voi propovădui Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu pentru și mai mulți oameni care trăiesc sub stăpânirea Satanei, astfel încât să dobândească și ei mântuirea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și să scape de vătămarea Satanei.
Într-o zi, i-am dat mărturie unei prietene despre lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Aceasta a dorit să cerceteze mai amănunțit, prin urmare mi-am propus să discut din nou cu ea peste câteva zile. Pe neașteptate însă, două zile mai târziu am început subit să mă simt foarte moleșită și urechea dreaptă mi s-a umflat pe interior și pe exterior. Mă durea atât de tare încât nici nu puteam să o ating. M-am gândit că poate este un simptom al gripei, așa că nu i-am acordat mare importanță.
O săptămână mai târziu, pe când mă spălam pe față într-o dimineață, am descoperit că partea dreaptă a feței îmi amorțise, nu-mi puteam închide ochiul drept de tot, nu-mi puteam mișca sprânceana dreaptă și gura îmi era strâmbă. Când m-am privit în oglindă, am realizat că arătam ca o bătrână cu Alzheimer și am intrat în panică, zicându-mi în sinea mea: „Auzul nu mi-a revenit încă și acum mi s-a strâmbat fața. N-am mai suferit niciodată așa ceva. Cum de s-a întâmplat asta?” Mă temeam foarte tare, așa că am mers în grabă la spital. Doctorul mi-a spus că am paralizie facială, că starea mea este foarte gravă și că nu era sigur dacă mă voi vindeca sau nu. Chiar atunci, m-a cuprins în întregime teama și m-am gândit: „Cum de m-am îmbolnăvit atât de grav? Ce voi face dacă nu se poate vindeca?” Eram paralizată de teamă și mă rugam întruna lui Dumnezeu: „Oh, Dumnezeule, mă tem așa de tare. Oh, Dumnezeule, Te rog să mă ajuți, Te rog să-mi stai alături...” După rugăciune, mi-au venit în minte cuvintele lui Dumnezeu: „Dumnezeu Atotputernic, Conducătorul tuturor lucrurilor, își exercită puterea regească de pe tronul Lui. El stăpânește peste tot universul și peste toate lucrurile și ne călăuzește pe tot Pământul. Vom fi deseori aproape de El și ne vom înfățișa înaintea Lui in tăcere; niciodată nu vom rata nicio clipă și mereu sunt lucruri de învățat. Mediul din jurul nostru, cât și oamenii, materia sau obiectele, toate sunt permise de tronul Său. Să nu ai o inimă plină de nemulțumire, sau Dumnezeu nu-Și va pogorî harul asupra ta. Când boala apare, aceasta se datorează iubirii lui Dumnezeu și, cu siguranță, în spatele ei sunt bunele Lui intenții. Chiar și atunci când corpul tău îndură suferință, nu îl asculta pe Satana. Preamărește-L pe Dumnezeu în toiul bolii și bucură-te de Dumnezeu în toiul laudelor tale. Nu te descuraja în fața bolii, continuă să cauți, nu renunța niciodată și Dumnezeu te va lumina cu lumina Lui. Cât de credincios a fost Iov? Dumnezeu Atotputernicul este un doctor omnipotent! Să dăinui în boală înseamnă să fii bolnav, dar să dăinui în spirit înseamnă să fii bine. Dacă mai ai doar o suflare, Dumnezeu nu te va lăsa să mori” („Capitolul 6” din „Cuvântări ale lui Hristos la început” în Cuvântul Se arată în trup). Cuvintele pline de autoritate ale lui Dumnezeu mi-au dat credință și putere. „Da”, m-am gândit. „Dumnezeu este atotputernic și toate lucrurile sunt în mâinile Lui. El ține în mâinile Sale viața și moartea mea și El decide dacă fața mea își va reveni sau nu. Deși nu înțeleg cum de am fost lovită atât de brusc de această boală, cred că voia lui Dumnezeu se află în spatele ei. Nu trebuie să-L înțeleg greșit pe Dumnezeu, ci ar trebui în schimb să am încredere în El. Când Iov a pierdut totul și întregul lui corp a fost acoperit de bube dureroase, el și-a păstrat în continuare credința în Dumnezeu și a rămas până la urmă neclintit în mărturia lui pentru Dumnezeu. Trebuie să fiu asemenea lui Iov!” După ce am gândit aceasta, inima mea îngrijorată s-a liniștit.
Mai târziu am văzut următoarele cuvinte ale lui Dumnezeu: „Aceia care Îl urmează cu adevărat pe Dumnezeu sunt vrednici să îndure încercarea lucrării lor, în vreme ce aceia care nu Îl urmează cu adevărat pe Dumnezeu nu sunt vrednici să îndure nicio încercare a lui Dumnezeu. Ei vor fi îndepărtați mai devreme sau mai târziu, în vreme ce biruitorii vor rămâne în Împărăție. Dacă omul caută sau nu cu adevărat pe Dumnezeu este stabilit de încercarea lucrării sale, adică de încercările lui Dumnezeu, și nu are nimic de a face cu hotărârea omului însuși. Dumnezeu nu respinge nicio persoană la întâmplare; tot ceea ce El face poate convinge omul pe deplin. El nu face nimic invizibil omului și nicio lucrare care nu îl poate convinge pe om. Dacă credința omului este adevărată sau nu se demonstrează prin fapte și nu poate fi hotărât de om. Faptul că «grâul nu poate fi transformat în neghină și că neghina nu poate fi transformată în grâu» este de netăgăduit. Toți aceia care Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu vor rămâne, în cele din urmă, în împărăție, și Dumnezeu nu se va purta urât cu nimeni care Îl iubește cu adevărat” („Lucrarea lui Dumnezeu și practica omului” din Cuvântul Se arată în trup). Slavă lui Dumnezeu! Citind cuvintele lui Dumnezeu, am înțeles că El nu laudă pe fiecare om în parte care crede în El. Cei ce vor fi mântuiți de Dumnezeu sunt cei care-L urmează sincer, care nu-L părăsesc indiferent de durerea sau necazurile pe care le întâlnesc și care sunt capabili să mărturisească ferm pentru El în timpul încercărilor. Pe de altă parte, acei credincioși falși care cred în Dumnezeu doar cu intenția de a-I câștiga binecuvântările vor fi expuși și eliminați în timpul încercărilor. Pe când contemplam cuvintele lui Dumnezeu, m-am gândit din nou la Iov. În timpul încercărilor lui, el și-a pierdut averea, copiii și întregul trup i-a fost acoperit de bube dureroase, totuși nu și-a pierdut credința în Dumnezeu, ci a păstrat o inimă cu teamă față de Dumnezeu, o inimă supusă Lui, preamărind numele sfânt al lui Iahve Dumnezeu și spunând: „Iahve a dat și Iahve a luat; binecuvântat să fie numele lui Iahve Dumnezeu” (Iov 1:21). „Să primim de la Dumnezeu doar binele şi să nu primim şi răul?” (Iov 2:10). Rostind aceste cuvinte, el a purtat o mărturie răsunătoare și frumoasă pentru Dumnezeu și l-a făcut pe Satana de ocară. Apoi a fost Avraam. Când Dumnezeu i-a cerut să-și ofere singurul fiu, pe Isaac, drept jertfă de ardere pentru Dumnezeu, deși inima i-a fost străpunsă de durere, el nu s-a plâns, nu s-a împotrivit și nici nu s-a certat cu Dumnezeu. În schimb, L-a ascultat necondiționat pe Dumnezeu, a purtat o mărturie plină de credință și a dobândit binecuvântarea și promisiunea lui Dumnezeu. Am înțeles atunci că această boală care se abătuse asupra mea era o altă luptă spirituală, în spatele căreia Satana încerca să mă ispitească. Era și Dumnezeu care mă încerca să vadă dacă am credință adevărată în El și dacă sunt sau nu o adevărată credincioasă în Dumnezeu. Gândindu-mă la perioada de când am început să cred în Dumnezeu, mi-am dat seama că Satana încercase mereu să mă tulbure, de la senzația de somn din timpul întrunirilor bisericești până la moleșeala din mintea mea și la umflarea urechii, apoi la suferința provocată de paralizia facială – fiecare dintre tulburările Satanei era mai puternică decât cea dinainte. Satana nu se resemnase să-mi permită să accept mântuirea lui Dumnezeu, ci voia să mă păstreze sub stăpânirea și în ghearele lui, ca să mă corupă și să se joace cu mine după bunul plac. Prin îndrumarea cuvintelor lui Dumnezeu, am ajuns să am ceva discernământ privind motivele abjecte ale Satanei și știam că nu trebuie să cad din nou pradă intrigilor lui viclene, ci trebuie să-I ofer lui Dumnezeu o inimă curată și să mă supun orchestrărilor și rânduielilor Sale. Gândindu-mă la aceasta, nu m-am mai simțit constrânsă de boala mea și am avut o senzație puternică de liniște și eliberare. Mi-am încredințat atunci boala lui Dumnezeu și am luat această hotărâre: indiferent dacă mă însănătoșesc sau nu, nu-L voi învinovăți sau nega pe Dumnezeu, ci Îl voi urma până la sfârșit!
Când am devenit dispusă să fiu martoră pentru Dumnezeu, am asistat la faptele Lui miraculoase. După o săptămână, o prietenă de-a mea doctor a aflat despre starea mea și mi-a sugerat să fac acupunctură la ea. M-am gândit că sugestia prietenei mele ar putea veni de la Dumnezeu, așa că am acceptat să fac o încercare. Spre surpriza mea, după doar vreo trei săptămâni de tratament prin acupunctură, fața mea a început să-și revină treptat. Am încetat atunci să merg la acupunctură și doar m-am rugat în permanență lui Dumnezeu, încredințându-mi boala în mâinile Lui și având încredere în El să aibă ultimul cuvânt despre însănătoșirea mea. Slavă lui Dumnezeu! Nu a trecut o lună și paralizia mea facială s-a vindecat complet. Chiar și prietena mea a fost uimită și a spus că este imposibil ca starea mea să se fi ameliorat atât de rapid. Știam că Dumnezeu îmi deschisese o cale și credința mea în Dumnezeu a crescut.
După ceva timp, m-am mutat în Australia după ce am fost transferată la un nou serviciu. După ce am luat legătura cu frații și surorile din biserică, au venit la mine acasă să mă ajute să descarc cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și software-ul de care aveam nevoie ca să particip la întrunirile online. Spre surpriza mea, imediat ce am descărcat acest software, am simțit din senin o durere la cap și am început să transpir din tot corpul. M-am așezat în grabă pe canapea, eram complet lipsită de energie și mă simțeam de parcă m-aș fi făcut bucăți. Aproape aveam senzația că îmi crește ceva în cap și m-am apucat cu ambele mâini de cap, cuprinsă de durere. Unul dintre frații din biserică a văzut în ce stare mă aflam și mi-a oferit repede părtășie, spunând că acesta este Satana care încearcă să mă tulbure. Mi-a zis să mă rog mai mult lui Dumnezeu, să-mi păstrez credința, să mărturisesc ferm pentru El și să nu cad pradă intrigilor viclene ale Satanei. Atenționarea fratelui m-a făcut să-mi dau seama că iarăși mă aștepta o luptă spirituală, așa că m-am apropiat în grabă de Dumnezeu în inima mea și l-am rugat pe frate să pună o recitare din cuvintele lui Dumnezeu ca să o ascult. Rugându-mă și ascultând continuu cuvintele lui Dumnezeu, durerea a început să scadă puțin. Totuși, în acea seară, durerea de cap s-a agravat. Mă simțeam ca și cum capul îmi era pe punctul de a exploda și durerea era însoțită de o senzație de amețeală atât de puternică încât am vomitat. Eram în mare durere și suferință și nu m-am putut abține să nu plâng, gândindu-mă: „Mă simt atât de amețită. Voi trece oare de noaptea asta?” Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât îmi era mai frică și eram foarte îngrijorată că voi leșina brusc și voi muri. Dar știam că aceste gânduri sunt Satana care încearcă să mă tulbure și știam că nu trebuie să-L învinovățesc iarăși pe Dumnezeu așa cum făcusem înainte. Prin urmare, am spus o rugăciune pentru Dumnezeu: „Oh, Dumnezeule, sufăr atât de mult în acest moment. Nu știu de ce nu-mi dă drumul Satana și nu știu cât va dura boala aceasta. Dar nu regret credința în Tine în această viață și, indiferent cât de mult sufăr, nu Te voi învinovăți niciodată deoarece sunt sigură că ești Dumnezeu cel unic și adevărat și voi crede în Tine și Te voi preamări!” M-am rugat astfel lui Dumnezeu în inima mea de nenumărate ori. Chiar atunci, un verset din cuvintele lui Dumnezeu mi-a trecut subit prin minte: „Credința este ca un pod dintr-un singur buștean, cei care se agață cu disperare de viață vor avea dificultăți în a-l trece, dar cei care sunt gata să se sacrifice pot trece fără grijă” („Capitolul 6” din „Cuvântări ale lui Hristos la început” în Cuvântul Se arată în trup). Cuvintele lui Dumnezeu m-au liniștit și mi-au calmat inima suferindă și tulburată. De asemenea, ele mi-au arătat calea de practicat: doar dacă sunt dispusă să-mi dau viața pot să-l rușinez pe Satana și să-l fac să-și accepte înfrângerea. M-am gândit cum îmi prețuisem mereu trupul și îmi cum consideram viața mai importantă decât orice altceva. Satana îmi cunoștea slăbiciunile și se folosea așadar de boala trupului meu ca să mă tulbure și să mă atace, încercând să mă facă să-L învinovățesc și să-L trădez pe Dumnezeu. Dar după ce am experimentat ispitele și tulburările Satanei în repetate rânduri, am înțeles că toate acestea sunt intrigi viclene folosite de Satana ca să încerce să mă împiedice să vin înaintea lui Dumnezeu și, de asemenea, sunt modul lui Dumnezeu de a mă testa. Prin urmare, am luat o hotărâre în fața lui Dumnezeu: „Oricum va încerca Satana să mă tulbure sau cum va suferi trupul meu, îmi voi păstra mereu credința și Te voi urma până la sfârșit!” Slavă lui Dumnezeu deoarece, atunci când am devenit dispusă să mărturisesc ferm pentru El chiar și cu prețul vieții mele, durerea de cap a dispărut treptat și sănătatea mea nu a mai avut de suferit de atunci.
În timpul încercărilor repetate ale Satanei de a mă tulbura și ispiti, trupul meu a suferit într-adevăr într-o oarecare măsură, dar simt că totul a fost valoros și plin de însemnătate. Experimentând ispitele Satanei, am văzut clar fața demnă de dispreț, rea și urâtă a Satanei, precum și adevărul despre modul cum le face rău oamenilor. Am văzut că Satana folosește tot soiul de mijloace necinstite, chiar exploatându-ne punctele vulnerabile, ca să ne atace și să ne ispitească, încercând în zadar să ne facă să-L înțelegem greșit și să-L învinovățim pe Dumnezeu și chiar să-L trădăm și să pierdem mântuirea Lui din zilele de pe urmă. Satana este atât de malefic și de abject! În timpul experiențelor mele, L-am simțit mereu pe Dumnezeu alături, folosindu-Și cuvintele ca să mă lumineze și să mă îndrume, îngăduindu-mi să-I înțeleg voia, să văd dincolo de intrigile viclene ale Satanei și să am credință ca să mărturisesc ferm pentru El! Am fost cu adevărat martoră a faptului că înțelepciunea lui Dumnezeu se manifestă etern pe baza intrigilor viclene ale Satanei și că Dumnezeu folosește ispitele și intrigile viclene ale Satanei ca să ne testeze și să ne desăvârșească credința și dragostea față de El – am ajuns cu adevărat să apreciez dragostea lui Dumnezeu față de mine, Îi mulțumesc și ÎL slăvesc pe Dumnezeu!
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
Kommentar schreiben